Privind datele din cele 3 zone prezentate și aceste variabile, la nivel macro și strategic se conturează câteva concluzii clare despre comportamentul universităților în comunicarea lor online:

1. Numărul de followeri
Universitățile cu audiențe mari nu au neapărat și cel mai ridicat engagement, ceea ce indică faptul că mărimea comunității nu garantează implicarea. Creșterea bazei de urmăritori pare să fie un obiectiv secundar față de menținerea interacțiunii cu cei existenți.

2. Average Engagement Rate (AER) și Organic Engagement Rate (OER)
AER și OER au valori medii modeste, cu diferențe mari între universități. Cele mai bune scoruri apar de obicei la instituțiile care publică constant conținut variat și adaptat publicului. 

3. Average Posts per Day (APPD)
Majoritatea universităților postează cu o frecvență medie spre scăzută. Cele cu activitate zilnică ridicată nu au întotdeauna engagement pe măsură, semnalând că volumul nu compensează lipsa relevanței.

4. Tipul și diversitatea postărilor
Conținutul vizual (foto și video) domină, dar diversitatea generală nu este foarte mare în multe cazuri. Instituțiile care experimentează cu formate diferite (evenimente live, stories, materiale interactive) au, în general, engagement mai bun.

5. Consecvența vizuală și identitatea de brand
În ansamblu, există o medie bună, dar nu excelentă. Unele universități mențin un stil vizual coerent, altele schimbă des cromatica și tonul vizual, ceea ce poate afecta recunoașterea brandului pe termen lung.

6. Comments Sentiment Score (CSS)
Sentimentul comentariilor este, în general, neutru spre pozitiv, dar cu variații mari în perioadele de criză sau când apar subiecte sensibile. Aici se vede clar diferența dintre universitățile care răspund rapid și constructiv și cele care evită implicarea.

7. Implicarea în dialog cu comunitatea
Răspunsul la comentarii și interacțiunea directă cu publicul este, în multe cazuri, sub potențial. Există o corelație între engagement și dialog: acolo unde există conversații active, scorurile AER și OER cresc vizibil.

Trenduri observate:

• Scărede clară de calitate: activitate și engagement mai mari în Q1, scădere progresivă spre Q3.

• Strategiile bazate pe volum de postări fără diversitate nu generează creșteri de engagement.

• Universitățile cu brand vizual consecvent și ton unitar au scoruri mai stabile pe termen lung.

Avantaje generale:

• Potențial ridicat de creștere a engagementului prin diversificarea formatelor.

• Comunități relativ stabile, cu sentiment în mare parte pozitiv.

Dezavantaje generale:

• Lipsa implicării active în dialog reduce capitalul de încredere.

• Strategii de conținut reactive și temporare, fără continuitate pe termen lung.

• Neutilizarea completă a conținutului video interactiv, care ar putea diferenția instituția.